Dacă ai încercat să ții un lingou de aur în mână, cu siguranță te-ai simțit puternic. Strălucirea sa inconfundabilă combinată cu greutatea neașteptată, face din aur un simbol cu o atracție aparte. De ce suntem în continuare atrași de acest metal galben, aparent banal din punct de vedere chimic, dar extraordinar din perspectivă economică?
Scurt istoric
Aurul a devenit apreciat în sistemul monetar global datorită mai multor factori practici și psihologici. Pe de o parte, aurul posedă caracteristici fizice ideale pentru a servi ca monedă: este rar, dar nu imposibil de găsit; este durabil, necoroziv și nu se degradează; este divizibil și fungibil (o uncie de aur are aceeași valoare ca orice altă uncie); și, nu în ultimul rând, are o densitate de valoare ridicată (poți transporta averi considerabile într-un spațiu mic). Pe de altă parte, atracția psihologică față de strălucirea și raritatea aurului i-a conferit o valoare care cu certitudine depășește utilitatea sa practică. Din Egiptul Antic până la sistemul standardului de aur (gold standard), aurul a reprezentat fundamentul monetar al civilizației, un simbol al bogăției și puterii.
O evoluție surprinzătoare în ultimii ani a fost revenirea băncilor centrale (în special China și Rusia) pe piața aurului. Achizițiile de aur ale acestora au crescut de aproximativ cinci ori începând cu 2022, după înghețarea rezervelor rusești, potrivit Goldman Sachs. Ce a determinat această schimbare dramatică? Răspunsul ține de strategia de diversificare a rezervelor, prin reducerea dependenței de dolarul american, mai ales într-un context geopolitic tot mai tensionat. Băncile centrale privesc aurul ca pe o ancoră de stabilitate în componența rezervelor, în special în perioade de incertitudine economică și politică, când monedele fiat pot deveni instabile.
Aurul Moldovei
Poate că te-ai întrebat vreodată câta aur se ascunde în seifurile BNM. Răspunsul ar putea fi surprinzător – în jur de 70 de kilograme, evaluate astăzi la aproximativ 130 milioane lei. Pentru a pune în context, rezervele de aur ale României, vecinul nostru, sunt de aproximativ 103,6 tone, iar Statele Unite, liderul mondial, deține peste 8.100 de tone de aur.
Potrivit reprezentanților BNM, aurul provine în mare parte din confiscările efectuate de la antreprenori în anii ’90. Inițial, statul a intenționat să vândă acest aur agenților economici, dar planul nu s-a materializat. În cele din urmă, aurul a fost topit, transformat în lingouri standardizate, iar BNM l-a încorporat în rezervele sale oficiale. Partea cea mai mare a rezervelor băncii noastre centrale, echivalent a peste 80 miliarde lei, este investită în valori mobiliare de stat, emise de alte state (până la finele lui 2024 – SUA, ulterior după modificarea monedei de referință de la USD la EUR ar fi logic să se investească mai mult în VMS-uri denominate în EUR). Cu alte cuvinte, BNM preferă să-și păstreze rezervele în instrumente care generează dobândă, precum obligațiunile guvernamentale străine.
În general băncile centrale adună rezerve atunci când emit monedă națională. Ele au nevoie de aceste rezerve pentru a putea apăra moneda națională când valoarea acesteia cade brusc, plăti datoriile externe și garanta stabilitatea financiară în vremuri de criză. Și ca să facem un exercițiu de imaginație – BNM ar putea înlocui rezervele de azi cu orice active financiare (imobile, acțiuni etc.) doar că aceasta ar putea crea probleme de neîncredere în capacitatea BNM de a atinge obiectivul fundamental (țintirea inflației) și păstrarea stabilității leului. Încât, cheia e ca banca centrală să aibă rezerva în active lichide, stabile ca preț, cu posibilitate de generare de dobânzi, care să poată fi ușor convertite atunci când trebuie făcute intervenții pe piață.
Aurul ca investiție
Dacă BNM nu pariază puternic pe aur, ar trebui oare investitorii individuali să o facă? Aurul oferă câteva avantaje distincte ca instrument de investiții.
- În primul rând aurul este considerat unul dintre cele mai bune mecanisme de protecție împotriva inflației (și implicit împotriva deprecierii monedelor naționale). Istoric, aurul și-a păstrat puterea de cumpărare pe perioade lungi, chiar dacă pe termen scurt poate fluctua.
- De asemenea, aurul este privit ca un refugiu în perioade de criză. În timpul turbulențelor economice și geopolitice, aurul tinde să-și păstreze sau chiar să crească în valoare când alte active scad.
- Mulți folosesc aurul pentru diversificarea portofoliului. Aurul are adesea o corelație negativă sau scăzută cu alte clase de active, precum acțiunile sau obligațiunile, oferind o bună diversificare. Vorbind simplu, când alte active financiare scad, aurul poate crește ca valoare.
În ultimii 20 de ani, prețul aurului a crescut spectaculos – de la circa 400 USD/uncie în 2004 la peste 2.300 USD în 2024, impulsionat de criza financiară din 2008, pandemia COVID-19 și tensiunile geopolitice. În 2025, aurul a atins un nou record istoric de 3.499,88 USD/uncie pe 22 aprilie, și se menține în jurul valorii de 3.300 USD. Cu o creștere de 25% de la începutul anului, a depășit atât piețele de acțiuni, cât și Bitcoin. Goldman Sachs estimează că prețul ar putea urca la 3.700 USD până la sfârșitul anului.
Generația digitală și aurul în portofoliul modern
Fiind parte din generația mai înclinată spre digital, trebuie să recunosc – niciodată nu am investit în aur. Paradoxul este evident: deși scriu despre piețe financiare și investiții, acest activ tradițional a rămas în afara portofoliului meu. De ce? Parțial, este vorba despre preferința generației mele pentru active care există în spațiul digital – acțiuni tranzacționate prin aplicații mobile, crypto, investiții alternative accesibile prin platforme fintech. Aurul fizic, cu necesitatea sa de stocare fizică, pare aproape demodat.
Totuși, dacă te gândești să explorezi aurul ca opțiune de investiție, ai câteva modalități prin care poți face acest lucru în Moldova. De exemplu, poți cumpăra aur fizic (bijuterii) sau monede, ETF-uri pentru aur prin brokerii internaționali, sau acțiuni la companii miniere ca metodă indirectă de expunere la prețul aurului. Pentru investitorii din Moldova, o alocare prudentă ar putea fi cam 5% din portofoliu în aur, suficient pentru a beneficia de proprietățile sale de diversificare, dar nu atât de mult încât să sacrifice potențialul de creștere și generare de venit al altor active.
Chiar și în era digitală, aurul își păstrează un loc legitim în portofoliile bine diversificate. Nu ca o garanție a îmbogățirii rapide, ci ca un element de stabilitate și protecție pe termen lung, mai ales într-o perioadă când băncile centrale din întreaga lume redescoperă valoarea acestui metal prețios ca ancoră de stabilitate în rezervele lor.
