La sfârșitul lunii ianuarie 2025, proiectul care urma să îmi definească cariera pentru următorii 5 ani a fost anulat brusc, iar eu a trebuit să am un moment de sinceritate financiară. Fără venitul de bază, cu tot ce implică asta – inclusiv emoțional – m-am văzut nevoit să reevaluez ce înseamnă pentru mine siguranța. A fost genul de trezire la realitate care te pune pe gânduri, dar care, paradoxal, cred că m-a adust mai aproape de ideea de libertate financiară – pentru că pentru prima data am investit suficient timp pentru definirea acestui concept.
Probabil ai auzit de FIRE – mișcarea pentru independență financiară și pensionare timpurie (Financial independence, retire early) populară în rândul unor tineri profesioniști. Tehnic vorbind, înseamnă să economisești agresiv 50-70% din venit, să investești disciplinat și să duci un stil de viață destul de econom până devii FIRE. Formula e simplă: la o rată de economisire de 75%, pentru fiecare an de venit economisești practic trei ani de cheltuieli. După 10 ani de lucru, te poți pensiona.
E o idee bună, dar destul de greu de aplicat în Moldova, unde salariile sunt mai mici, instrumentele de investiții ceva mai limitate (până câțiva ani în urmă era imposibil să investești pe bursele străine), iar instabilitatea economică e o regulă. Așa că ar fi util să avem o variantă de FIRE, adaptată la specificul local: un framework practic pentru libertatea financiară. Nu e perfect și nici universal, dar un punct de pornire către mai multă autonomie.
Am structurat acest concept pe trei piloni, încercând să ofer și câte un indicator ce măsoară cât de bine stai la fiecare pilon.
1. Rezerva de autonomie financiară
Te-ai întrebat vreodată ce ai face dacă ai rămâne fără job? Sau ți-ai dori să ai libertatea de a face o pauză profesională, să înveți ceva nou sau să explorezi alte oportunități?
Rezerva de autonomie financiară sunt banii puși deoparte care pot înlocui temporar venitul de bază. Nu doar pentru urgențe medicale, ci și pentru urgențe de viață: burnout, o schimbare de carieră, o idee de business pe care vrei s-o testezi. Rezerva de autonomie financiară îți oferă exact ceea ce sugerează: autonomie, și libertatea de a lua decizii fără presiunea imediată a facturilor lunare.
Cum se măsoară rezerva de autonomie financiară? Prin Luni de autonomie financiară (LAF). Cât timp ai putea trăi fără venituri, acoperindu-ți cheltuielile esențiale. Deci dacă ai cheltuieli lunare esențiale, care includ costul chiriei/creditului ipotecar, plata facturilor, costul mâncării și transportului de 20.000 lei lunar, și ai economii în valoare de 50.000 lei lunar, atunci ai un LAF de 2,5. Obiectivul e să ajungi la un LAF de 6 – adică o rezervă care acoperă șase luni de cheltuieli esențiale, dar orice început în această direcție este fantastic. Apropo, vom discuta cu altă ocazie cum să administrezi rezerva LAF.
2. Diversificarea surselor de venit
În economia modernă, stabilitatea e mai mult un mit decât certitudine. Dacă depinzi de singur venit (salariu sau un singur client în afacere), înseamnă că întreaga ta viață profesională este expusă riscului unei decizii externe, asupra căreia nu ai niciun control. Diversificarea nu înseamnă să ai câteva joburi în paralel, sau să devii antreprenor universal. De fapt, mulți dintre noi deja au surse multiple de venit: profesorii fac meditații pe lângă orele de bază, contabilii care prestează servicii de consultanță fiscală etc. Pe lângă asta, mulți au investit în imobile pentru a genera venit din chirie.
Cum se măsoară diversificarea? Prin Indicele de diversificare a veniturilor (IDV). IDV = 100% – (venit principal / venit total) și măsoară cât de mult depinzi de o singură sursă de venit. Dacă ai un salariu lunar de 20.000 lei și mai produci venituri suplimentare de 1.000 lei, înseamnă că ai un IDV de aproximativ (100% – 20,000 / 21,000)=4,76%. Un IDV de 30% sau mai mult înseamnă că ai creat acel spațiu de manevră care îți permite să nu intri în panică la prima schimbare de situație.
3. Flexibilitatea profesională
Piața muncii se transformă astăzi mai repede decât s-a schimbat vremea în aprilie 2025. Competențele de azi pot deveni irelevante mâine, din cauza la AI sau la oricare altă inovație nu va apărea. În plus, perioada când se lucra într-un singur job timp de 30-40 de ani, cel mai probabil este în trecut, pentru cei mai mulți. Flexibilitatea profesională înseamnă să ai o fundație solidă de competențe care poți să le transferi în alte joburi, chiar și în alte industrii.
Cum măsurăm flexibilitatea? Prin Scorul de Flexibilitate Profesională (SFP), care se poate calcula în felul următor:
- Competențe transferabile (max. 4 puncte) – acumulezi câte 1 punct pentru fiecare competență deținută pe care o poți aplica în mai multe domenii (ex: analiza datelor, project management, business analysis, comunicare)
- Diversitatea experienței (max. 3 puncte) – acumulezi câte 1 punct pentru fiecare sector diferit în care ai lucrat (ex: sectorul bancar, imobiliare, comerț)
- Rețea profesională (max. 2 puncte) – acumulezi câte 1 punct pentru conexțiuni (network) în industria ta și încă 1 punct pentru conexiuni în alte domenii
- Dezvoltare continuă (max. 1 punct) – acumulezi 1 punct dacă ai făcut vreun curs de formare profesională în ultimul an.
Un profesionist cu 4 competențe transferabile, experiență în 2 domenii, un network extins și fără cursuri recente ar acumula un SFP de 8. Aceasta nu îi garantează un job, dar îl poziționează foarte bine pentru identificarea noilor oportunități.
În concluzie
Când am primit vestea că proiectul major la care urma să lucrez a fost anulat brusc, realitatea limitărilor mele financiare m-a lovit puternic. Dar în același timp, mi-a oferit claritate asupra direcției în care vreau să merg. Libertatea financiară este un proces continuu de construire a autonomiei tale. Fie că ești la început și abia construiești primul tău fond de urgență, fie că deja ai diversificat veniturile și îți dezvolți competențele – important e să continui să ajungi mai aproape de libertate.
